Cum se face corect infuzia de ceai, licoarea care face bine

Ceaiul a fost descoperit în frumoasa China și datează de peste 5000 de ani, devenind un element de bază în alimentația umană. Indiferent că preferi ceaiul infuzat la rece sau preferi o ceașcă aburindă care te calmează și liniștește după o zi dificilă la birou, ceaiul este una dintre cele mai consumate băuturi din întreaga lume. Aromele sale oferă câte ceva pentru fiecare, chiar și pentru cei mai mofturoși, existând în cultura multor popoare o adevărată practică în consumarea acestei băuturi milenare.

Britanicii practică ora ceaiului, chinezii au o întreagă cultură în jurul său, nu doar datorită proprietăților demonstrate antioxidante care fac bine organismului uman, dar și a faptului că într-un fel social, oferă familiaritate, apartenență și emoție oamenilor.

CUPRINS:

1. Infuzia de ceai - Ce este ceaiul și istoria ancestrală a celei mai vechi băuturi din lume
2. Prepararea ceaiului - Tipuri de ceai
3. Cum se prepară corect infuzia de ceai?
4. Rețete de ceai la îndemâna ta

1. Infuzia de ceai - Ce este ceaiul și istoria ancestrală a celei mai vechi băuturi din lume

Pentru a înțelege cu adevărat esența a ceaiul, trebuie să știi ce reprezintă de fapt această licoare. Există trei categorii principale de ceai: ceai autentic, ceai din plante și ceai aromat. Aceste ceaiuri se diferențiază prin plantele care sunt folosite la prepararea sa. Există, de asemenea, subcategorii în cadrul fiecăreia dintre aceste categorii, pentru a face distincția între tipurile de ceai. Băutorii novici de ceai sunt surprinși să afle că ceaiurile din plante și ceaiurile aromate nu sunt chiar ceaiuri. Asta pentru că aceste tipuri nu conțin părți ale plantei de ceai cunoscută sub numele științific „Camellia sinensis‟. Ceaiurile din plante și ceaiurile aromate infuzează condimente, ierburi și flori în apă rece sau fierbinte pentru a produce ceea ce se numește în literatura de specialitate „tisană‟.

Povestea ceaiului începe ca majoritatea miturilor lumii: ca parte a unei legende mistice, aproape ezoterice. În 2737 î.Hr., împăratul chinez Shen Nong a descoperit ceaiul din întâmplare. Potrivit poveștilor străvechi, frunze de ceai rătăcite au plutit în vasul cu apă clocotită a împăratului. Și așa a început o poveste de dragoste de secole a oamenilor cu ceaiul. Totuși, este dificil să fie identificată originea exactă a sa. Majoritatea cercetătorilor cred că planta de ceai își are originea în provincia Yunnan din China. Dovezi suplimentare demonstrează că Tibetul și nordul Indiei ar fi putut, de asemenea, să fi fost căminul plantelor de ceai.

Ceaiul a câștigat popularitate pe scară largă în timpul dinastiei Tang, care a domnit între anii 600 și 900 d.Hr. În acest timp a fost dezvoltată ceremonia ceaiului. Conducătorii Tang au considerat că ceaiul este o parte atât de importantă a culturii, încât l-au declarat băutura națională a Chinei. După ce faima sa a crescut în China, era firesc ca ceaiul să-și pună amprenta și în afara granițelor țării. Călugării în vizită din Japonia, inclusiv faimosul Saichō, au adus semințele de ceai în Japonia la începutul secolului al IX-lea. Cu toate acestea, va dura mai mult de 300 de ani înainte ca plantațiile de ceai să devină suficient de mari pentru a atrage un public adevărat în Japonia.

În China, frunzele de ceai erau preparate de obicei în apă fierbinte. Japonezii au ales să macine în schimb, frunzele într-o pulbere pentru infuzie. Cunoscut astăzi ca ceaiul verde matcha, acesta a fost preparat cu un tel din bambus cunoscut sub numele de chasen și un castron mare cu boruri largi numit chawan. Această ceremonie de băut a ceaiului este cunoscută ca ceremonia japoneză a ceaiului. Se compune din tehnici de infuzare a ceaiului și accesorii de prezentare. Mai aproape de lumea noastră, ceaiul nu a devenit faimos în lumea occidentală până în secolul al XVII-lea, când a fost stabilit comerțul global. Aria largă a comerțului a adus ceaiul de-a lungul drumului mătăsii către Rusia și Orientul Mijlociu.

Un misionar portughez a adus ceaiul în Europa după ce a terminat munca de explorare în China. Compania Olandeză a Indiilor de Est a început să livreze primele transporturi importante de ceai din Asia în 1610. În această perioadă ceaiul devine un articol de lux, fiind limitat în principa, la aristocrația din marile orașe europene, cum ar fi Parisul și Londra. Originile exotice ale ceaiului au făcut din acesta un simbol că persoana care îl consumă este de viță nobilă.

De-abia, prin 1700, ceaiul a devenit cunoscut și societății mai puțin privilegiate, apărând în cafenelele locale din Londra. Thomas Garraway a fost fondatorul primului magazin de ceai britanic de succes. A vândut frunze de ceai importate de Compania Olandeză a Indiilor de Est, iar cu timpul, experți din China au fost aduși în India pentru a-i învăța pe britanici și pe localnici cum să recolteze și să producă băutura. Până în 1823, regiunile Assan și Darjeeling din India produceau cantități mari de ceai. Au fost construite moșii de ceai de succes.

Astăzi, industria ceaiului a crescut exponențial aromele și soiurile disponibile. Ceaiul nu mai este doar din frunzele unei plante. Nu, nu! Există infuzii din condimente și ierburi, flori și fructe dulci sau piperate, totul pentru că într-o zi, cu mii de ani în urmă, o frunză de ceai a căzut într-o oală cu apă.

2. Prepararea ceaiului - Tipuri de ceai

Există trei tipuri principale de ceai. Ceaiurile adevărate sunt infuzii făcute din frunzele plantei Camellia sinensis. Aceste ceaiuri sunt ceaiurile naturale, tradiționale care au fost descoperite cu mii de ani în urmă.

Astfel, există cinci ceaiuri tradiționale: ceai alb, ceai verde, ceai oolong, ceai negru și ceai pu-erh. Acestea sunt ceaiurile la care se referă cei mai mulți oameni de știință atunci când fac cercetări cu privire la beneficiile pentru sănătate ale ceaiului. Chiar dacă de obicei, aceste ceaiuri provin din frunzele aceleiași plante de ceai, ele diferă foarte mult ca aromă și aspect. De exemplu, ceaiul alb este delicat și ușor aerisit, în timp ce ceaiul negru este intens înțepător și îndrăzneț. De ce există așa mari diferențe între ele? Răspunsul se află în procesul de producție.

Unele ceaiuri naturale, precum ceaiul oolong și ceaiul negru sunt oxidative. Acest proces expune enzimele din frunzele de ceai la oxigen, ceea ce duce la întunecarea frunzelor. Alte ceaiuri tradiționale, cum ar fi ceaiul alb și ceaiul verde, sunt împiedicate să se oxideze. Acest lucru are ca rezultat o aromă mai blândă, mai naturală și pământească.
Iată tipurile de ceai pe care trebuie să le știe orice pasionat:

• Ceaiul alb

Ceaiul alb este cel mai puțin procesat. Este supus celui mai simplu proces de producție, care este conceput pentru a-i menține aspectul și aroma naturală. Frunzele de ceai sunt smulse manual și apoi uscate imediat în aer liber la lumina naturală a soarelui. Doar cele mai tinere frunze ale plantei de ceai sunt folosite pentru a face ceai alb. De obicei, producătorii recoltează doar primele două frunze ale fiecărei lăstarii de ceai. Cele mai multe ceaiuri albe sunt produse în provincia Fujian din China. Recent, plantațiile de ceai alb au fost dezvoltate în Sri Lanka și în Africa. Cele două soiuri de ceai alb de cea mai bună calitate sunt Silver Needle și Bujorul Alb. Silver Needle este realizat folosind numai mugurii plantei cu frunze de ceai și se laudă cu o aromă dulce care amintește de caprifoi. Bujorul alb este făcut utilizând atât mugurii, cât și frunzele de la planta Camellia sinensis. Acest ceai alb are o aromă puternică, dulce și ușor ascuțită.

• Ceaiul verde

Ca și ceaiul alb, ceaiul verde este făcut din frunze care sunt doar puțin procesate. Frunzele de ceai verde nu sunt oxidate, dar trec printr-un proces de producție puțin mai lung decât ceaiurile albe. Frunzele de ceai verde sunt recoltate manual și transportate imediat la o unitate de producție la fața locului. Aici, frunzele de ceai sunt întinse pe covorașe mari de bambus sau pânză, unde sunt ofilite. Această etapă a procesului de producție ajută la reducerea conținutului de umiditate al frunzelor de ceai.

Odată ce frunzele devin moi, acestea sunt supuse căldurii pentru a preveni procesul de oxidare. În general, frunzele sunt fie arse în tigaie, fie aburite în timpul procesului de uscare. Ceaiul verde este produs cel mai frecvent în China și Japonia și clar se deosebesc datorită diferențelor de producție. Cele mai multe ceaiuri verzi chinezești sunt uscate folosind arderea în tigaie sau alte metode de prăjire.
Drept urmare, ceaiurile verzi chinezești tind să aibă o aromă de pâine prăjită, care este pământească, în timp ce ceaiurile verzi japoneze sunt uscate la abur. Acest lucru creează ceaiuri verzi cu aromă ierboasă și vegetală și tind să aibă o aromă mai blândă și mai dulce decât ceaiurile verzi chinezești.

Ceaiul Matcha este un ceai măcinat care se vinde sub formă de pulbere fină. Este preparat în în latte și ca aditiv alimentar. Ceaiul Genmaicha este un amestec de frunze de ceai verde amestecate cu boabe de orez. Este un ceai accesibil, care are un gust asemănător cu ceaiurile verzi chinezești datorită notelor sale prăjite.

• Ceai Oolong

Ceaiul Oolong, cunoscut în China ca „ceai wulong”, este un ceai semi-oxidat. Frunzele de ceai se lasă să se oxideze, dar numai pentru o perioadă scurtă de timp. Savoarea și culoarea sa sunt mai puternice decât a ceaiului verde, dar mai blânde decât a ceaiul negru. Frunzele de ceai Oolong sunt supuse unui proces moderat de producție, constând din: recoltare manuală, ofilire, laminare, oxidare pe termen scurt și uscare.

Frunzele de ceai smulse sunt ofilite în coșuri de bambus sau pe rogojini din bambus. Echimozele expun enzimele din frunzele de ceai la oxigen. Aceste enzime încep un proces de fermentație controlat care modifică aroma și culoarea frunzelor. Acest tip de ceai este faimos în Taiwan, mai ales. În general, ceaiurile oolong au o aromă florală cu un finisaj neted, iar acestea pot avea o culoare verde pal sau de chihlimbar.

• Ceaiul negru

Acesta este cel mai procesat dintre soiuri tradiționale de ceai. Acesta suferă un proces de ofilire, laminare, oxidare și uscare, iar acest proces îndelungat produce un ceai care este îndrăzneț și amintește de aroma cafelei. Ceaiurile negre sunt produse cel mai frecvent în China, India, Sri Lanka și Africa. Cele mai mari regiuni de creștere a ceaiului negru sunt zonele Assan și Darjeeling din India sau Nilgiri și Sri Lanka. Ține cont că ceaiurile negre au preponderent o culoare de maro închis sau de chihlimbar roșcat atunci când sunt infuzate la rece sau sau cald. De exemplu, ceaiul negru Assan are o aromă de malț, brut și aproape pământiu. Ceaiurile negre Darjeeling sunt mult mai delicate, cu arome florale și fructate, iar ceaiul negru Ceylon beneficiază de note de ciocolată și are o aromă îndrăzneață, plină de corporalitate.

• Ceaiul Pu-Erh

Ceaiurile pu'er sau pu-erh sunt făcute din frunzele plantei Camellia sinensis. Acestea sunt format din două categorii: pu-erh crud și pu-erh învechit. Ceaiul pu-erh crud trece printr-un proces de producție similar cu ceaiul verde. Frunzele sunt recoltate manual, ofilite și apoi supuse căldurii pentru a preveni oxidarea. Rezultatul este un ceai care din punct de vedere tehnic este un soi de ceai verde, dar adesea vândut ca pu-erh crud, în funcție de producție.

De asemenea, ceaiul pu-erh învechit este post-oxidat. Procesul atent controlat permite frunzelor „să îmbătrânească‟ la fel ca vinurile fine. Pe măsură ce frunzele îmbătrânesc, sunt supuse unui proces natural de oxidare, iar acestea, sunt de obicei învechite între 10 și 15 ani. Ceaiurile pu-erh învechite de cea mai înaltă calitate au peste 50 de ani.

• Tisane din plante

Ceaiurile din plante nu conțin frunze de la planta de ceai. În schimb, aceste băuturi sunt preparate prin infuzarea de mirodenii, ierburi, flori și crenguțe în apă fierbinte sau rece. Exista mii de arome cand vine vorba de ceaiuri din plante datorită varietății mari folosită la prepararea infuziilor. Ceaiurile cele mai cunoscute cu condimente includ ceaiul de turmeric, ceaiul de ghimbir și ceaiul de mentă. Dar există și sute de ceaiuri florale, cum ar fi ceaiul de hibiscus, ceaiul de lavandă sau ceaiul de iasomie.

• Ceaiuri aromate

Ceaiurile aromate sunt create prin combinarea ceaiurilor tradițioanle cu tisanele din plante. Un ceai autentic, cum este ceaiul verde sau ceaiul negru, este folosit ca bază, în timp ce ierburile, mirodeniile și florile sunt adăugate pentru a crea profile de arome absolut uimitoare. Unele dintre cele mai cunoscute ceaiuri aromate sunt Earl Grey și masala chai. Earl Grey este un ceai britanic popular care infuzează ceaiul negru cu portocală de bergamotă.

Este un deliciu citric care îmbină aromele fructate și de malț. Masala chai este o băutură indiană populară care combină condimentele cu o bază de ceai negru. De obicei, masala chai este făcută cu un ceai negru Assan sau Darjeeling și conține cinci condimente: piper negru, cardamom, cuișoare, scorțișoară și ghimbir. Acesta se mândrește cu o aromă picantă care este uniformizată prin adăugarea de lapte.

3. Cum se prepară corect infuzia de ceai?

Infuzia de ceai este absolut necesară dacă dorești să profiți de gustul minunat al acestei licori. Dar, înainte de toate, ce este infuzia de ceai și cum o preparăm corect?
Astfel, infuzia de ceai reprezintă de fapt, o băutură obținută prin plasarea unui ingredient aromatizant, cum este gama de ceaiuri Yogi Tea într-un lichid (cum ar fi apa fierbinte).

Așadar, cum prepari corect infuzia de ceai?

• Folosește ceaiuri pure cât mai naturale
• Folosește frunze de calitate
• Folosește un vas mai mic pentru infuzarea ceaiului, deoarece când o porție mică de frunze este înmuiată într-o cană mare cu apă, aroma este mai diluată. Dar, într-un vas mai mic, aceeași porție mică de frunze va produce un număr mai mare de infuzii, cu o aromă mult mai concentrată.
• Infuzia de ceai rece este mereu o idee bună Dacă frunzele tale încă se întăresc după ultima ceașcă de ceai din zi, transferă-le într-un pahar înalt cu apă rece și lasă-le la frigider peste noapte pentru a face ceai rece de casă. Infuzia lungă și rece va scoate până la capăt aroma, fără a extrage compușii amari sau astringenți.
• Folosește infuzii multiple deoarece conceptul acesta este simplu: continuă să adaugi apă la aceleași frunze de ceai până când aroma se epuizează

Indiferent că preferi ceaiul infuzat la rece sau în apă fierbinte prepararea este mai mult decât simplă:

• toarnă apă peste frunzele de ceai
• așteaptă 5 minute
• bea cu poftă licoarea delicată

4. Rețete de ceai la îndemâna ta

Cunoști pe cineva care să nu iubească ceaiul? Noi nu, de aceea dorim să-ți prezentăm câteva rețete de ceai rece și fierbinte delicioase pe care merită să le încerci.

• Ceai rece de zmeură

Ingrediente: 2, 3 linguri de zahăr brun, 1 lămâie, 3 litri de apă, 10 pliculețe de ceai, 350 de grame de zmeură crudă sau congelată
Într-o oală măricică, adaugă apa și zahărul. Când începe să fiarbă, ia oala de pe foc și adaugă zmeura, pliculete de ceai si zeama de lamaie. Timp de 3-5 minute lasă-l la infuzat, acoperindu-l cu un capac, iar apoi aruncă la gunoi fructele și pliculețele de ceai.
Transferă ceaiul într-o cană mare și dă-l la rece până se răcește. Servește ceaiul cu gheață din belșug.

• Ceai de ghimbir cu cardamom

Ingrediente: 500-600 mililitri de apă, 2 linguri de miere, 6 pliculețe de ceai, 5 grame de cardamom, lapte după preferință, rădăcină de ghimbir proaspăt tocată (după preferință)
Într-o cratiță mică, combină apa, mierea, ghimbirul și cardamomul și adu lichidul în pragul de fierbere timp de 10 minute. Se toarnă peste pliculețe de ceai într-un recipient separat și se lasă la infuzat 3-5 minute, după gust. Se strecoară ceaiul înapoi în cratiță, aruncând la gunoi ghimbirul și pliculețele de ceai. Nu uita să adaugi laptele.

• Chai Frappe din ciocolată

Ingrediente: 4 pliculețe de Chai, 4-5 cuburi de gheață, jumătate de linguriță de nucșoară măcinată, 50 de grame lapte de migdale, 150 mililitri de apă fiartă, scorțișoară măcinată după preferință
Pune pliculețe de ceai într-un castron și adaugă apă clocotita. Lasă să stea 15 minute sau până când apa devine călduță. Toarnă ceaiul într-un blender și adaugă laptele și gheața. Lasă-l la infuzat timp de 1 minut și presară peste scorțișoară și nucșoară. Servește-l imediat!

În concluzie, un ceai infuzat face minuni pentru sănătate și suflet. Tu ce fel de ceai preferi să bei?

Sursă foto: Unsplash.com.